luni, 18 februarie 2013

Pana cand ne mai vindem tara?


         Unui student la buget ii este alocat anual 4.000 de lei care se transfera de la bugetul de stat, din sectorul invatamantului catre universitati care scolesc studentii. 6 ani de facultate inseamna 24.000 de lei, aproape 5.500 de euro. Calculand la nivel de ultimii 5 ani, din bugetul Romaniei s-au cheltuit 137.5 milioane de euro pentru pregatirea celor 5000 de medici care au emigrat in aceasta perioada, care s-au pregatit sub tutela unor universitati recunoscute la nivel european si care au decis ca nu merita sa profeseze in tara. Luand in calcul inginerii care au plecat, economistii si cei de la alte facultati care sunt fara servici, ajungem la o suma destul de mare pe care romanii au platit-o pentru scolirea tinerilor care nu profeseaza in tara noastra meseria pentru care au fost pregatiti. Dar in permanenta la sanatate si la educatie nu sunt bani, in spitale este criza de doctori, angajatorii se plang ca absolventii nu sunt destul de bine pregatiti si tot mai multi absolventi accepta posturi de necalificati pentru a se putea intretine. Economia Romaniei este intr-un proces de distrugere, undeva la mijlocul unui proces pe termen lung initiat imediat dupa revolutie.
         Romanii sunt constant agresati de politicile statului, sunt constransi sa faca evaziuni fiscale, sa desfasoare afaceri ilegale sau sa plece din tara pentru a trai un trai decent. Aproape intreaga industrie romaneasca care pe langa faptul ca asigura locuri de munca, oferea o productivitate ridicata si o calitate apreciata a produselor, a ajuns sa fie controlata de straini, fie de firme fantoma care au falimentat, fie de colosi care ne exploateaza scotand un profit frumos de pe urma inrobirii poporului roman.
         Intr-un studiu la nivel mondial, Romania ocupa ultima pozitie  intr-o analiza facuta de The Economist asupra posibilitatii de a strange 1 milion de dolari de catre un individ daca ar economisi tot venitul lunar pe gospodarie, cu o prognoza de 350 de ani. In timp ce bulgarii sunt cu aproape 100 de ani in fata noastra in aceasta statistica, spaniolilor le ia un pic peste 50 de ani iar americanilor 25. Statul roman lucreaza in defavoarea omului de rand, in permanenta modificand codul fiscal si politica monetara astfel incat sa omoare din fasa orice speranta a omului de rand la o viata decenta. Chiar daca platesti luna de luna contributie la sanatate, orice analiza in spital se plateste iar consultatiile sunt platite in marea lor majoritate. Somajul si pensiile sunt nedemne comparativ cu puterea de cumparare, combustibilul auto este la acelasi pret cu cel din majoritatea tarilor europene care au o putere de cumparare uneori si de 5 ori mai mare.
         Pe de alta parte, stam si ne uitam cu jind la Europa, asteptam trimestrial sa vedem ce conditii ni se mai impun pentru a fi eligibili de bani europeni, acceptam aproape stupid orice politica financiara ne impune FMI, ca doar fara banii lor nu putem trai. Si stim cu totii ca asa e, nu putem trai. Dar... Dar inainte cum traiam? Inainte de revolutie, cand aveam granitele inchise si nu "colaboram" cu occidentul, cum reusisem sa ne identificam ca o putere a Europei, ca o amenintare de viitor pentru "colosii" care azi ne dau firmituri si ne zic ce sa facem? Cum am reusit sa construim complet autohton metroul din Bucuresti, Casa poporului, atatea fabrici si baraje, cum reuseam sa nu murim de foame desi media era de 2,7 copii pe familie, nu de 1,2 cum este azi?
         Sunt de parere ca trecem printr-o perioada cumplita pentru istoria Romaniei, o perioada in care ne-am vandut tara si ne-am pierdut identitatea nationala, in care am brevetat cersetoria si furtul ca niste practici autentice romanesti in toata lumea. Decizii cumplite pe termen mediu si lung s-au luat si se iau pe fondul unei manipulari a masei pe termen scurt si a distragerii atentiei de la lucrurile cu adevarat importante, precum un iluzionist. Desi nu am absolut nimic impotriva fenomenului de globalizare, nu regret si nu ridic in slavi vechiul regim, consider ca este impetuos necesar sa devenim nationalisti, sa ne faurim planuri pentru recastigarea Romaniei, pentru incurajarea romanului de rand la munca cinstita si recompensarea acestuia pe masura. Consider ca trebuie sa stimulam si sa incurajam intreprinderile mici si mijlocii ale romanilor si sa descurajam limitarea capacitatii de munca a romanilor la nivel de sclavi. Banii romanilor trebuie sa ramana in tara, absolventii de facultate incurajati sa nu plece si sa nu se reprofileze (de ce daca se scot la concurs 2000 de posturi de medici sunt 5000 de absolventi? aceeasi situatie fiind si pe alte ramuri unde absolventii nu reusesc sa-si gaseasca loc de munca pentru ca pur si simplu sunt imens de multi absolventi pentru cate posturi libere sunt). Oamenii cu capacitate intelectuala ridicata sa ramana in tara si sa contribuie la ridicarea poporului roman, nu sa se complaca in ideea ca "vin in vacanta si chiar si atunci imi doresc sa stau cat mai putin in Romania".
         Desigur, acum sunt doar vorbe, doar probleme pe care mi le pun si este doar un fel de a privi lucrurile. Din pacate cei mai multi poarta "ochelari de cal" cand vine vorba de a se gandi la binele poporului roman, la viitorul copiilor si considera ca schimbarea ar trebui sa o faca altii in educatia, comportamentul si gandirea lor. Ei vor arunca hartii pe strada in continuare dar haideti sa fim tot mai multi cei care le strangem si le ducem la gunoi mustrandu-i, sa ne adunam si sa punem umarul la lupta surda care se da : romani impotriva romanilor!
         Ramanand cu un zambet trist in coltul gurii la sfarsitul acestui articol poate ti se pare ireal sa zici peste 10 ani : Da, si eu am pus umarul in acele momente grele in care tara avea nevoie de mine. Mie nu mi se pare.


Apasa pe butonul de Facebook de mai jos share daca ti-a placut articolul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comenteaza!